iată – ne făcu cu ochiul copilul-pompă numărul 9 – ofranda ta
a putrezit în palme, toxinele ei delicioase ţi-au pătruns în piele zeii nu s-au mai sinchisit
să o ia erau plictisiţi de la atîtea emisiuni de pe discaveri
dar tu ţi-ai fumat ţigările, ţi-ai mîngîiat mîinile, mîinile au mîngîiat poimîinile şi zac acum fără respiraţie
pe şoldurile femeii acolo unde s-a ascuns ploaia aceea veche, încă neadulmecată de muritori
copilulpompă preavertebrat priveşte mîinile domnului echt
cu ochii preaînchişi ghiceşte:
o albină triunghiulară urinează într-un mac îi aud mîrîitul ei satisfăcut
nările ei mici sînt învelite în algocalmin ea ţi se va aşeza pe umăr
le va privi pe suratele ei cum putrezesc în stupul din piele de taur
o cheamă paulina poate că ai auzit plecase ea mai demult să îşi întîlnească dublul prin smîrcurile de pe malul olteţului
ea îţi va da naştere la trei pietre
băieţi toate
să îi ţii în cutiuţe de plastic pînă deschid singurul ochi
copilulpompă numărul nouă sărută mîinile domnului echt
lăsînd dîre de ruj proaspăt sub care va creşte un soare şi cîteva statuete din paleolitic
eCHt 