vitrină cu rochii de colecţie din melatonină dulce

oh voi vorbhi despre eul meu (de)liric abrupt şi comod
uscat

pe care îl purta între sîni tiresias

pe care se scurge mierea acră a pescaruşilor

nimiciţi de o grimasă a norilor anonimi

recunosc

sunt fratele tău nenăscut şi incestuos (iartă-mă)
agramat în tandreţe

mă înfăţişez limpede precum seminţele morţii

această imposibilă sîrguinţă a unui zeu întunecat vizualizînd farmecul odios al minţii

 

să mîncăm această tavă cu mercur să bem tot vitriolul să facem îngeri morga e goală în fine

poate se răzgîndesc kiriacele cu  limbile lor romboidale cu care prezic vremea din conversaţii

ele vor împărăţi lumea vor mima morţii (sîmbăta era ziua cînd îi bărbieream cu aripi de fluturi )

ele se scaldă în balta cu lotuşi pe care îi ronţăim cu cleştii de unghii

ele se urcă în automobilele noastre ruginite cu roţi din hîrtie igienică

ne veghează săruturile şi ne scotocesc prin hipotalamus după bani

mergem în oraşul borda trecem prin rîuba

de’acolo vom merge pe jos vom aprinde o ţigară ne vom aminti de grădiniţa prenatală

unde ne-am cunoscut – părinţii mei de jucărie aveau barbă şi se numeau hoondera

fereastra priveşte prin mine mă scoate din minţi e clipa cînd se trezesc cîrtiţele

linia orizontului e deasupra ultimei vertebre

de acolo vor veni cei doi muzicieni decadenţi cu instrumentele lor din alge

se vor aşeza lîngă frigider şi ne vor privi zile în şir ca pe nişte mîneci pătate

ECHTUITI VA ROG!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s