dacă tot scriem despre viaţă
şi alte non sensuri
putem mai întîi să ne smirnuim
cu puţin dezgust
să pară că nu am premeditat nimic
şi că rahatul a ieşit spontan din noi
precum un oftat al menghinelor gimnopoetice
ympoet orneut ââââââ
iisus o ia la labă adesea amînînd eschatonul
partea de necuvînt din lume pe care o dezlocuiesc
ciclică şi pulsionară precum reclamele cocacola
tot ceea ce este decisiv în maimuţăreala noastră meta şi fizică
este fals
vremea lighioanelor pornografice pe facebook cu dadada pe miocard
miasme ale refuzului de a accepta evidenţa populaţiei
într-o sporovăială continuă în care ne scrîntim
limitele genunii mele sunt limitele poechtziei mele
atît de clar, obscurul ouă biciclete
necesare logicii fermentării
cumva acest pericoll limitează coerenţa :
îţi holderling sînii tari
de cobră
pe degetele mici ale trotuarelor
trec picături de benzină
în formă de curcubeie
să nu se termine brusc poechtzia asta cretină
(motto (velo) : ” ce porcărie!” R.B.)
eCHt 